RACIREA GLOBALA 2017-2053

Un dezastru climateric iminent

 La jumatatea lunii decembrie 2017 va incepe oficial o noua racire globala. Va dura 36 de ani si se va incheia in 2053.

 Decada care incepe cu anul 2020 deschide primul capitol al intrarii soarelui in ciclul de activitate redusa.

In prima faza va fi din ce in ce mai frig si vor fi precipitatii abundente in intervalul 2018-2029.

 De asemenea, la reducerea activitatii solare dar si a luminii diurne vor contribui si norii de cenusa care se vor acumula in exces deasupra oceanelor. Este cunoscut faptul ca, odata cu racirea vremii, se intensifica activitatea vulcaninca.  Cand un vulcan erupe, cenusa ajunge pana la zonele cele mai inalte din atmosfera iar de acolo se pot răspandi pe tot globul pamantesc. Acesti nori de cenusa blocheaza radiatiile solare si cauzeaza in consecinta o racire a climei care se poate prelungi pană la 2 ani de la eruptie. Anotimpurile isi vor schimba caracteristicile, vor veni precipitatii abundente si inundatii care vor alterna cu perioade de seceta.

 Pana jumatatea anilor 2020, sa zicem in anii 2023, 2024, 2025, 2026 vom avea parte de aceste conditii climatice anormale si extreme care vor dura saptamani si chiar luni de zile si care vor afecta regiuni geografice intregi.

 Primavara, de exemplu, (intre 2023 si 2026) se va manifesta ceata la sol atat ziua cat si noaptea. Atmosfera in acesti ani va manifesta o saturatie excesiva a aerului cu ceata si o lumina difuza in timpul zilei. Instabilitatea anotimpurilor va devein mai pronuntata deoarece vara va fi o atmosfera lipsita de vitalitate accentuata de o ceata ciudata si precipitatii in exces care vor produce inundatii instantaneu.

 Vor domina in timpul verii innorarile excesive pe timp de zi si frigul noaptea. Si, evident, iarna vom avea temperaturi cu mult sub limitele normale cu precipitatii abundente sub forma de zapada urmate de inghet pe perioade indelungate de timp.

A doua faza este cuprinsa intre anii 2029-2040. Pana la finele anilor 2020 vom fi intrat in cel mai rece ciclu global. Estimez ca in aceasta faza activitatea solara va fi scazut cu 60%. Ne vom afla in plina racire globala iar cel mai rau va fi in aceasta a doua faza. Vremea va semana cu ce a fost in mica era glaciara (Wikipedia) "in intervalul 1645 - 1715 cand (...) petele solare au fost mult mai rare și au existat ani în care nu s-a înregistrat nicio pată solara, petele solare fiind  considerate un bun indicator al intensitătii activitatii solare."  Atunci in Europa si America de Nord s-au inregistrat temperaturi cu mult sub media normala.

Urmeaza a treia faza in care vremea se va incalzi extrem de incet  la inceputul anilor 2040.

Vom asista la inundatii masive.

Racirea globala (2017-2053) va afecta viata tutoror oamenilor de pe planeta.

 VREME SATURNIANA: furtuni de gheata, zapada, frig!

Daca nu ne pregatim, vom da de necaz. Fara o minima pregatire nu ne va fi usor sa facem fata conditiilor climaterice care vor veni odata cu racirea globala. Socot ca aproape o treime din populatia globului nu o va scoate la capat pentru ca pur si simplu nu se va fi fost pregatit. Chiar nu trebuie ignorat ce urmeaza. Sa va explic de ce. Noua era glaciara pe care eu o numesc vreme saturniana se apropie cu vanturi in rafala, furtuni, aer polar. Pe masura ce soarele intra in faza de activitate minima scade si nivelul de radiatii ultraviolete care afecteaza incalzirea zonei atmosferice superioare a pamantului. In consecinta se formeaza cristale de gheata in aceasta zona.  Aceste cristale de gheata reflecta lumina soarelui inapoi in spatiu. Majoritatea cristalelor sunt plate sau alungite si sunt foarte usoare si pot sta in atmosfera saptamani si luni de zile, creand goluri de aer rece sub ele. De asemenea, aceste cristale mai produc si alte fenomene atmosferice numite halouri.

Cristalele de gheata au forma hexagonala. Au exact aceeasi forma a hexagonului care sta fixat pe polul nord saturnian. Planeta noastra este o planeta de apa. Asa zisul gaz de sera reprezinta de fapt vapori de apa. In analele astrometeorologiei Saturn este asociat cu cea mai nefavorabila clima. Conditiile atmosferice care rezulta din influentele saturniene se dezvolta incet si dispar foarte greu. Saturn este sinonim cu saturatia atunci cand vorbim despre vreme. Aceasta este era racirii globale guvernata de Saturn si cu siguranta este cea mai periculoasa daca nu se fac pregatiri in avans.

 In numai patru ani hexagonul saturnian si-a schimbat culoarea din albastru in auriu. Oamenii de stiinta au presupus ca acest fenomen s-a intamplat pentru ca polul nord saturnian se pregateste pentru solstitiul de vara din anul acesta.  Descoperit in urma cu 30 de ani, hexagonul saturnian este o structura cu sase laturi care are 32000 km in diametru si patrunde 100 km in atmosfera densa a planetei. Pe baza marimii si a miscarilor sale, oamenii de stiinta au conchis ca acest hexagon este un nor imens generat de un uragan permanent care se roteste in centrul polului nord al planetei. S-a estimat ca uraganul este activ de zeci de ani - poate chiar sute de ani - insa nimeni nu poate explica cum s-a format. Meteorologia, matematica, medicina, biologia, astronomia, geografia si celelalte stiinte aplicate au fost fondate de astrologi. Pentru astrometeorologi hexagonul saturnian nu reprezinta un secret. Razele albastre, aurii si gri sunt tipic saturniene. Albastrul este rece si combinatia lui cu gri actioneaza ca sedativ. Vanturile de miazazi sub influenta lui Saturn sunt contrare rotatiei normale a pamantului de la vest la est. Saturn are tendinta sa scada temperatura si presiunea. Induce vanturi dinspre miazazi, aduce nori, umiditate si condenseaza vaporii de apa.

 Intr-un an saturnian (care dureaza 29 de ani pamanteni) planeta schimba anotimpurile la 7 ani si lumina solara mai intensa din ultimii trei ani explica culoarea aurie a hexagonului. Aceste culori se schimba odata cu schimbarea anotimpurilor, in functie de pozitia planetei fata de soare. Asadar schimbarea de la albastriu la auriu se datoreaza productiei marite de smog fotochimic din atmosfera pe masura ce polul nord saturnian se apropie de propriul solstitiu de vara in mai 2017.

Asadar, cum functioneaza? Se crede ca hexagonul reprezinta un fel de bariera care nu lasa particulele de smog - sau aerosoli produsi in exterior sa patrunda in interior. In interiorul hexagonului exista mai putine particule mari de smog si o concentratie mai mare de particule mici insa in exteriorul hexagonului lucrurile stau exact invers. Jetul hexagonal actioneaza ca o bariera care se aseamana cu gaura de ozon din Antarctica. In timpul iernii polare saturniene dintre noiembrie 1995 si august 2009, atmosfera de la polul nord saturnian nu a mai continut aerosolii produsi de reactiile fotochimice. Aceste reactii se datoreaza interactiunii luminii solare cu atmosfera saturniana. Atunci hexagonul si-a schimbat culoarea in albastru clar. Incalzirea solara fluctuanta probabil influenteaza vanturile din regiunile polare. Insa cum Saturn a ajuns la echinoctiu in august August 2009 - punctul unde soarele este direct deasupra ecuatorului lui Saturn - planeta a fost treptat expusa la mai multa lumina solara. Aceasta inseamna ca in ultimii trei ani si ceva s-au produs aerosoli in interiorul hexagonului si in jurul polului nord, facand ca atmosfera polara sa apara cetoasa si aurie.

 Daca se examineaza hexagonul saturnian si cristalele de gheata din atmosfera pamantului in conjunctie cu materialul din aceasta postare, se vede ce vreau sa spun atunci cand vorbesc despre pregatirile pentru mica era glaciara: ne indreptam catre o clima sub auspiciile lui Saturn - cu vreme rece, densa, cu gheata, ploi torentiale si zapezi abundente. Asta vom vedea: o mica era glaciara!

 Si voi tot spune ca asa ceva ne asteapta si pe noi in Romania, inclusiv pe voi, cititorii acestui blog! Pregatiti-va.